Unele dintre cele mai cunoscute atractii turistice din
Romania se afla acum “pe mainile” turistilor. Fostele cabane de vanatoare
prezidentiale fac ravagii pe piata atractiilor turistice. Anual, sute de
turisti innopteaza in vechile cabane unde a locuit comunistul Nicolae
Ceausescu, in timpul deplasarilor sale la vanatoare.
Cabana apartinand Directiei Silvice Olt a fost data in
folosinta in anul 1980.
Resca a avut initial destinatia de cabane de vanatoare pentru
Nicolae Ceausescu, dupa 1989 fiind preluata de Ministerul Silviculturii de
atunci, ulterior ajungand in administrarea Directiei Silvice Olt. Ea se afla in prezent intr-un circuit
silvoturistic international. Daca in perioada comunista la Resca nu puteau
innopta decat cei din familia Ceausescu si prietenii acestora, in prezent
cabana poate gazdui pe oricine este dispus sa plateasca intre 80 si 130 de lei
daca doreste sa stea in camera pe care o folosea Nicolae Ceausescu, relateaza
Agerpres.
Cabana de la Resca este o vila taraneasca cu etaj construita
din lemn. Nicolae si Elena Ceausescu aveau fiecare cate o camera. Si astazi se
pastreaza aceleasi paturi in care au dormit ei, acelasi mobilier din lemn de
paltin sculptat cu motive vanatoresti, patul cu baldachin in care dormea fostul
lider comunist, aceleasi obiecte decorative.
Doar o parte din covoare au fost inlocuite dupa ce s-au uzat
sau au disparut (imediat dupa Revolutie au fost furate cateva covoare si
obiecte de vesela). Cabana mai pastreaza pe pereti chiar si o parte din
trofeele cu care a fost decorata in perioada comunista. Decoratiunile sunt in
stil rustic, cu covoare taranesti, obiecte de ceramica traditionala. Cladirea a
avut nevoie de reabilitare si din 2006 s-au refacut zugravelile, s-a retratat
lemnul, a fost inlocuita centrala termica, gresia.
Inginerul silvic George Vile, din cadrul Directiei Silvice
Olt, afirma ca pana la caderea regimului comunist, Nicolae Ceausescu venea
anual la vanatoare la Resca, singura cabana de vanatoare unde si ramanea peste
noapte. La Resca vana cerbi lopatari, cateva zeci de exemplare la fiecare
venire pe acest fond, pentru ca era un bun tragator, disciplinat si pentru ca
fondul cinegetic era bogat, erau aproximativ 3.000 de cerbi lopatari in zona si
nu erau permise alte partide de vanatoare in afara celor la care participa.
Un alt motiv pentru care putea sa impuste atat de multi
lopatari este ca venea in special in perioada boncanitului, cand cerbii
lopatari nu erau atenti.
George Vile admite ca, odata cu trecerea anilor, in
relatarile despre aspecte din perioada comunista se pot strecura si
"povesti vanatoresti". El relateaza cum in decembrie 1989, in cabana
s-ar fi tras din aer, in acoperis, fara a fi cineva ranit.
"In acele zile, la Revolutie, existau tot felul de
zvonuri ca Nicolae si Elena Ceausescu s-ar fi ascuns aici, la cabana, a fost
anuntata Politia, au venit sa incercuiasca zona... Revolutionarii au mers sa
pazeasca zona sa nu vina dictatorul si a fost chemata aviatia care a venit cu
MIG-urile si au tras o rafala care a atins si acoperisul cabanei. S-ar fi dat
ordin de evacuare a zonei si mai ramasesera cateva persoane care nu au inteles
ce trebuie sa faca. S-a crezut ca sunt teroristi", spune Vile.
La Resca vanatorii si personalul silvic sunt si adevarati
ghizi de istorie recenta, pentru ca atat romanii, cat si strainii vin la aceste
cabane pentru vanarea unor trofee, dar mai ales pentru ca este unul din
locurile in care a vanat si innoptat in repetate randuri fostul lider comunist.
Sunt captivati, dupa cum sustine inginerul silvic George Vile, in special de
povestile spuse de padurarii si vanatorii care isi amintesc sau cunosc amanunte
din vremurile in care la vanatoare venea Ceausescu.
"Sunt curiosi sa vada fondul (cinegetic — n.r.),
cabana, vor sa vada camerele in care locuia familia Ceausescu si mai ales pun
intrebari si vor sa auda relatari din perioada comunista, despre
Ceausescu", a spus George Vile.
Fondul cinegetic din zonele Resca si Seaca cuprinde cerbi
lopatari, capriori, iepuri, mistreti, rate, fazani. Sezonul de varf este intre
15 septembrie — 15 februarie, cand e permisa vanatoarea la majoritatea
speciilor de vanat. Vanatorii straini sunt majoritatea din Italia si Spania,
dar mai vin si din Franta ori din alte tari occidentale.
"Odata cu aparitia crizei economice s-a redus numarul
turistilor straini, insa sunt semne ca situatia se va redresa. Anul trecut am
avut numai opt vanatori straini, din Spania si Franta, care au venit pentru vanatoare
la mistret. La aceste cabane nu ajung doar straini, ci mai mult romani amatori
de week-end-uri relaxante in zone linistite. Am avut anul trecut aproximativ
130 de turisti. Pot organiza petreceri private, pot inchiria toata
cabana", a adaugat Vile.
O alta fosta cabana prezidentiala de vanatoare de la Resca,
mai mica fata de cea administrata de Directia Silvica, a fost cumparata de
catre Primaria comunei Dobrosleveni si va fi parte integranta a unui complex
turistic, ce va cuprinde situl arheologic de la Romula Malva, ateliere ceramice
pentru producerea de caramida romana, ateliere de tesut.
Potrivit primarului Gheorghe Tudorasu, au fost deja
amenajate spatiile pentru pregatirea de mese in aer liber, dupa metode
traditionale, la test, in tuciuri, in cuptoare.
"Au ce sa faca turistii la Resca, pot vizita situl
arheologic, cu descoperirile facute, pot merge la vanatoare, pot merge la
plimbare in padure, care este arie protejata pe o suprafata de 50 de hectare,
se pot plimba sau pescui pe unul dintre cele trei lacuri", a explicat
primarul.
El a mentionat ca pentru a face localitatea cunoscuta si a
atrage turisti va fi amenajat pe DN 64 un punct de informare turistica, pentru
a carui constructie a fost obtinuta finantare nerambursabila in valoare de 180.000
de euro. Vor fi montate si indicatoare spre cabana si complexul turistic,
trecatorii vor primi SMS-uri cu informatii", sustine edilul Gheorghe
Tudorascu.
Turistii care ajung la Resca pot vizita si situl arheologic
Romula, din imediata apropiere, aflat intr-un program de restaurare ce va dura
pana in 2016, cateva biserici vechi din zona, printre care manastirea medievala
Hotarani, construita cu caramida din edificiile romane de la Romula.
Situl arheologic Romula-Resca din comuna Dobrosloveni este
cel mai mare sit arheologic antic de la sud de Carpati. In acest sit anul
trecut au fost facute sapaturi sistematice conduse conf. univ. dr. Mircea
Negru.
"Cea mai importanta descoperire din sit din ultimii 30
de ani este un atelier de obtinere si prelucrare a sticlei, dovada a
cunostintelor tehnice avansate. In Dacia mai exista unul la Ulpia Traiana si
sunt foarte putine in Imperiul Roman", a spus atunci Mircea Neagu.
El anunta ca cercetarile vor fi continuate si extinse in
2014, iar obiectele precum monezi, vase ceramice etc. vor ramane o perioada la
Muzeul Judetean pentru a fi apoi duse in viitorul muzeu de sit ce urmeaza a fi
creat la Dobrosloveni.
Romula este cel mai mare sit arheologic de la sud de
Carpati, avand o suprafata de peste 304 hectare si unul dintre cel mai
importante centre economice si culturale din provinciile romane dunarene.
Municipiu din primele decenii ale secolului al II-lea d.Hr, colonia Romula din
perioada imparatului Septimius Severus sau cel mai tarziu a lui Filip Arabul, orasul
a fost resedinta guvernatorului Daciei Inferior/Malvensis. Orasul roman a fost
vizitat de imparatul Filip Arabul, care in anul 248 d.Hr. a supervizat
fortificarea acestuia cu zidul de caramida care ii poarta astazi numele.
Administratia locala din Dobrosloveni face demersuri in
vederea obtinerii de finantare nerambursabila pentru crearea unui muzeu de sit,
in care sa fie pastrate toate obiectele descoperite la Romula, in satul Resca.
Acest sat, casele si gospodariile localnicilor din Resca sunt asezate pe locul
fostului oras roman si intregul sat Resca face parte din situl arheologic
Romula, aflat in patrimoniul cultural national.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu